18% dintre tineri merg de câteva ori pe lună la spectacole de teatru

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a lansat, luni, „Barometrul de Consum Cultural 2014”, cea mai importantă analiză statistică a sectorului cultural din România.

„Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, între global și local” oferă informații despre dinamica valorilor și practicilor din societatea românească din prezent, despre modul în care populația se raportează la sectorul cultural, devenind un instrument esențial în dezvoltarea strategiilor locale și regionale.

În ultimii ani, profesioniștii din artele spectacolului s-au confruntat tot mai mult cu problema construirii și menținerii publicului, în condițiile în care tendințele europene demonstrează scăderea practicilor de vizionare a spectacolelor de teatru.

Scăderea participării publicului la artele spectacolului poate fi explicată și prin faptul că, în perioadele de dificultăți economice, cetățenii europeni au încercat să își organizeze cheltuielile în funcție de priorități, acordând o importanță mai mare activităților legate de dezvoltarea profesională și de căutarea unui alt loc de muncă.

În ceea ce privește non-participarea la spectacolele de teatru, principalul motiv identificat de europeni este lipsa unui interes față de această formă de expresie artistică.

La nivelul României, pricipalul motiv invocat de respondenți privind non-participarea sau nivelul redus la spectacolele de teatru este lipsa timpului (30%), urmat de o ofertă limitată și de calitatea slabă a acestora (29%).

În cazul spectacolelor de balet, dans și operă, spectatorii români sunt singurii care nu invocă lipsa unui interes drept principalul motiv pentru nivelul redus al participării. Într-o țară cu șapte instituții de operă, distribuite în marile orașe, și cu un număr redus de instituții dedicate dansului, principalul impediment în ceea ce privește participarea este oferta limitată și slaba calitate a acesteia.

Un subiect tratat în capitolul dedicat artelor spectacolului este participarea tinerilor la evenimentele din această categorie. Astfel, spectatorii tineri, cu vârsta mai mică de 35 de ani, reprezintă o parte importantă a publicului artelor spectacolului, 40% pentru toate subdomeniile.

În rândul respondenților care au participat la cel puțin un spectacol de teatru în 2014, proporția celor care au vârsta între 18 și 25 de ani (22%) este mai mare decât cea a celor care au vârsta între 26 și 35 de ani.

Astfel, 18% dintre persoanele cu vârsta între 18 și 25 de ani merg de câteva ori pe lună la teatru și doar 3% dintre respondenții cu vârste între 26 și 34 de ani participă la astfel de manifestări.

În timpul liber, spectatorul tânăr de teatru realizează o gamă largă de activități. Respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani au mai mult timp liber, de aceea ei participă în mod activ la sărbători și evenimente locale (75%, comparativ cu 59% în rândul celei de-a doua categorii de public tânăr, 26 – 34 de ani), vizionarea filmelor la cinema (68%, comparativ cu 57%), plimbări în parc (56%, comparativ cu 52%), vizitarea muzeelor (53%, comparativ cu 45%). Pe de altă parte, există două modalități de a petrece timpul liber ce sunt realizate într-o măsură mai mare de respondenți cu vârsta cuprinsă între 26 și 35 de ani: mersul în discotecă/club și mersul la bibliotecă.

În ceea ce privește activitățile culturale domestice, 94% dintre respondenți se uită zilnic la televizor, 61% ascultă radio, în timp ce 58% se uită la filme zilnic. Consumul cultural domestic este mult mai ridicat în cazul spectatorilor de teatru cu vârsta cuprinsă între 26 și 35 de ani.

Factori ce ar determina creșterea participării la artele spectacolului sunt, printre altele, ofertele promoționale (39%), mai mult timp liber (36%), o mai bună promovare a spectacolelor (15%), cunoașterea pe termen lung a programului de spectacole (10%) și programarea la ore accesibile (9%).

Pentru ediția din 2014 a Barometrului de Consum Cultural, volumul eșantionului a fost de 1.260 de persoane, cu o eroare maximă tolerată de +/- 2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Eșantionul a conținut un boost de 840 de persoane din București, care a produs un subeșantion reprezentativ pentru Capitală, cu o eroare maximă tolerată de +/- 3,4%, la un nivel de încredere de 95%.